Sfaturi practice

In aceasta pagina gasiti sugestii desprinse din experienta noastra in ceea ce priveste munca de laborator. Noi informatii sunt adaugate frecvent, va invitam sa reveniti pentru a le citi.

Masurarea radiatiilor emise de materialele radioactive

Cantitatea de radiatie emisa de un material radioactiv se masoara in unitati de activitate: Bequerel (Bq). 1 Bq inseamna o dezintegrare pe secunda. De exemplu, corpul uman are o radioactivitate medie de aprox. 120 Bq per kilogram.

1 Bq = 1 dezintegrare/secunda

Pe masura ce radiatia trece prin material, inclusiv prin tesuturi vii, ea interactioneaza cu atomii, transferand o parte din energia sa. Energia pierduta de radiatia ionizanta este absorbita de materialul sau tesutul viu pe care il traverseaza. Energia cedata unei anumite cantitati de tesut se numeste doza absorbita si se exprima in Gray (Gy). 1 Gy este echivalentul a 1 Joule/kilogram.

1 Gy = 1 Joule/kilogram

Radiatiile au capacitati diferite de a produce defecte tesuturilor. Pentru a lua in considerare acest lucru, doza absorbita se multiplica cu un factor f, obtinandu-se astfel doza echivalenta. Doza echivalenta se exprima in Sievert (Sv). (Alta unitate de masura pentru doza echivalenta este rem-ul ; 1 Sv=100 rem). Prin urmare :

1 Sv = f * Gy
– f = 1 pentru radiatii beta si gama
– f = 20 pentru radiatii alfa

Unele organe sunt mai sensibile la radiatii decat altele. Acest fapt este luat in considerare printr-un factor de risc specific, obtinandu-se doza efectiva; doza echivalenta este ponderata cu factorul de risc specific pentru a se obtine doza efectiva, exprimata in Sievert (Sv) sau miliSievert (mSv)

In functie de valoarea dozei biologice a radiatiilor, apar efectele:

Valoarea
(1Sv = 100rem)		 Efectele
0 – 0,25 Sv Lipsa oricarei tulburari aparente
0,25 – 0,5 Sv Apar schimbari sanguine, ochi injectati
0,5 – 1 Sv Oboseala, ameteala, cataracta, schimbari sanguine, opacizarea cristalinului, aparitia alunitelor
1 – 2 Sv Ameteli, oboseala, reducerea numarului de globule rosii, scaderea rezistentei la infectii
2 – 4 Sv Aceleasi tulburari ca mai sus insotite de cateva decese intre 2 – 6 saptamani de la iradiere
4 – 6 Sv 50% decese, in intervalul de 30 zile de la iradiere
Peste 6 Sv 100% decese, in mai putin de 15 zile de la iradiere

Diverse limite:
10.000 mSv (10 Sv) pe durata scurta asupra intregului corp ar cauza stari de voma si scaderea brusca a celu-lelor albe din sange si moartea in cateva saptamani; intre 2 si 10 Sv pe durata scurta ar cauza boli de iradiere cu posibilitatea crescuta ca doza ar putea fi fatala;

1.000 mSv (1 Sv) pe o durata scurta este chiar deasupra limitei de a cauza boli de iradiere imediate la o persoana cu un fizic mediu, dar cu siguranta nu ar provoca moartea; daca o doza mai mare de 1.000 mSv actioneaza o perioada mai lunga de timp, nu exista posibilitatea unor probleme medicale imediate, dar creeaza cu certitudine posibilitatea aparitiei cancerului in anii care vor urma;

peste 100 mSv probabilitatea aparitiei cancerului (in contrast cu severitatea bolilor de iradiere) creste direct proportional cu doza;

50 mSv este limita minima la care exista dovezi ca produce cancer la adulti, este de asemenea cea mai mare doza permisa prin lege intr-un an de expunere la locul de munca;

20 mSv/an timp de 5 ani reprezinta limita angajatilor la radiologie, industria nucleara, extractia uraniului;

10 mSv/an reprezinta doza maxima la care este supus un miner din minele de uraniu din Australia;

3 mSv/an este doza tipica (mai mare decat cea de fundal) naturala la care este expusa populatia in America de Nord, inclusiv o medie de 2 mSv/an datorita radonului din aer;

2 mSv/an reprezinta radiatia de fundal din surse naturale. Aceasta este aproape de doza minima la care este expus orice om, oriunde pe planeta;

0,3-0,6 mSv/an este intervalul tipic al dozelor de la surse artificiale, cum ar fi cele medicale;

0,05 mSv/an este o fractiune mica a radiatiei de fundal care este tinta pentru nivelul maxim de radiatie la gardul unei centrale nucleare (doza reala este mult mai mica).

Radiatiile de fundal care apar in mod natural sunt principala sursa de expunere pentru cei mai multi oameni. Nivelele oscileaza intre 1,5 si 3,5 mSv/an, dar poate depasi 50 mSv/an.

Semnificatia literei “g” sau “a” pusa dupa unitati de masura a presiunii

Care este semnificatia literei “g” sau “a” pusa dupa unitati de masura a presiunii?

Aceste litere indica fie “modul de masura manometric/instrumental”, fie “modul de masura absolut”, unde o presiune gauge-mode (g de la engl. gauge) este una masurata normal cu respectarea presiunii inconjuratoare si o presiune absolute-mode (a de la engl. absolut) este una masurata cu respectarea presiunii zero.

In ciuda inscrierii lor pe multe instrumente, prescurtari precum barg, psig, kPaA, kPaG, bara, psia, etc. nu sunt legitime si creaza conflicte cu standardele internationale – ele nu ar trebui folosite.

Pentru a nu intra in amanunte este esential sa retineti:
Presiune absoluta (…a) = presiune manometrica (…g) + presiunea atmosferica.

Va reamintim in treacat o relatie de transformare intre unitati de masura a presiunii:
1 bar = 100 000 N/mp = 1.01972 x 10000 kgf/mp = 1.01972 at (kgf/cmp) = 0.98692 atm = 750.06 torr (mm Hg)

Patura de stins incendiu

Va propunem patura de stins incendiu in laborator; tesaturile din azbest nu mai sunt la moda, azbestul se evita din ratiuni de sanatate; in acest sens paturile pe care vi le oferim sunt din fibra de sticla special izolate termic, placute pentru atingerea cu pielea si netoxice. Au cate doua locuri din care se pot apuca si despaturi rapid la nevoie. Dimensiuni 1600×2000 mm. Cf. EN 1869.

Citate inspirationale

“Sa traiesti pe pamant poate fi scump, dar include o calatorie gratuita in jurul soarelui in fiecare an.” (Ashleigh Brilliant)

“Intelepciunea nu o primim. Trebuie sa o descoperim pentru noi insine, in urma unei calatorii pe care nimeni nu o poate face pentru noi”. (Marcel Proust)

De ce nu este usor sa obtii calitate?

– pentru ca nu ai inteles bine ce vrea clientul
– pentru ca nu ai ales metoda buna
– pentru ca documentele nu sunt la zi
– pentru ca nu stii pe ce lume esti
– pentru ca informatia a ajuns prea tarziu
– pentru ca nu avem aceleasi informatii
– pentru ca esti de acord, dar nu asupra acelorasi lucruri
– pentru ca am uitat ce am decis
– pentru ca produsul comandat de mine nu mai exista de mult
– deoarece credem ca altul trebuie sa faca asta
– pentru ca materia prima prevazuta nu e disponibila
– pentru ca mijloacele prevazute nu sunt adaptate
– pentru ca nu ai timp sa-ti faci munca
– pentru ca se vorbeste prea mult
– pentru ca se lucreaza in cerc deschis
– pentru ca nu se trag concluzii din erori
– … si pentru ca… “merge si asa!”